Fluturările la cabluri încrucișate
reprezintă, de obicei, ultimul exercițiu din antrenamentul pieptului, precedînd
execiții grele, de bază, precum împinsul orizontal din culcat sau înclinat. Și,
precum la toate exercițiile, există unele avantaje și dezavantaje, dar și
cîteva mituri asociate.
Avantajul principal al fluturărilor la
cabluri încrucișate este că nu avem nevoie de bancă. Scapula, osul care leagă
humerusul de claviculă, se poate mișca mai natural, nu mai este țintuit ca la
împinsul din culcat. Astfel, mușchii implicați se mișcă într-o manieră mai
sincronizată. Libertatea mai mare dată scapulei îi permite să se miște înspre
spate și ambele scapule să se apropie. Asta poate reduce stresul asupra
articulației umărului, dar numai dacă nu forțăm printr-o cursă mai lungă a
mișcării, mai ales în poziția de întindere maximă. Acest lucru poate apărea mai
des la fluturările cu gantere din culcat dar, chiar dacă mai rar, și la
fluturările la cabluri încrucișate.
Alt avantaj al acestui exercițiu îl prezintă
abilitatea de a ne putea așeza corpul în poziții și unghiuri diferite. Asta ne
va permite să găsim o poziție mai confortabilă pentru umeri, precum și
stimularea diferitelor porțiuni ale pieptului.
Cablurile pot fi atașate la scripeții de jos
sau la diferite înălțimi dacă aparatul permite culisarea scripeților.
Există totuși și câteva dezavantaje la
fluturările la cabluri încrucișate, care limitează popularitatea acestui
exercițiu. Este dificil să putem manevra greutăți mari, trebuie să stabilizăm
corpul, mai ales partea superioară în timp ce cablurile ne trag în sus și
înapoi.
Chiar dacă mișcarea la acest exercițiu este
mai naturală pentru umeri, sunt mulți care nu o pot tolera datorită durerilor.
Acestea apar dacă am avut probleme anterioare la umeri. Dacă ligamentele și
cartilagiile ne sunt afectate pot apărea dureri și la acest exercițiu.
Cursa la flututurările de cabluri încrucișate
poate fi modificată semnificativ pentru cei care au dureri cronice la umeri. Se
ajustează înălțimea scripeților la nivelul umerilor și executăm exercițiul doar
cu un singur braț. Se apucă mînerul și se poziționează corpul astfel încît la
start brațul să fie paralel cu solul și în lateralul corpului. Mânerul, cotul
și umerii trebuie să fie pe aceeași linie. Asta e poziție de start. De aici, se
trage mânerul până ajunge în dreptul celuilalt umăr, păstrînd brațul paralel cu
solul. Prin nepermiterea brațului, deci și a umărului, să se miște înspre spate
(practic nu există forță care să-l tragă în spate), se poate reduce sau chiar
elimina stresul și durerea pe articulația umărului și totuși putem lucra
pectoralii.
Mulți fac acest exercițiu crezînd că vor
obține striații pe pectorali. Din nou, acest lucru este un mit, lucrul la o
grupă musculară nu va duce la topirea grăsimii de pe acea zonă.
Vom utiliza o greutate pe care o putem
controla și valorifica avantajele folosirii diferitelor unghiuri.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu